Miscarile coloanei vertebrale


Sunt amfiartroze articulatii semimobile. Suprafetele articulare sunt reprezentate de fata articulara inferioara a unui corp vertebral si fata articulara superioara a corpului vertebral subiacent. Din cauza incoungruentei, intre suprafetele articulare se interpune discul intervertebral. Are forma unei lentile optice turtite, fiind deformabil, elastic si expansibil, avand o mare capacitate de imbibitie.

  • Biomecanica Coloanei Vertebrale
  • Toate articulațiile și oasele doare foarte mult
  • Doua vertebre adevarate se pot articula direct prin intermediul apofizelor proceselor articulare si corpurilor vertebrale — numite si articulatii adevarate sau la distanta prin intermediul ligamentelor la nivelul apofizelor proceselor spinoase, transverse sau lamelor vertebrale — numite si articulatii false.
  • Articulatiile coloanei vertebrale si toracelui - miscarile coloanei vertebrale : Coloana vertebrala
  • MISCARILE COLOANEI VERTEBRALE
  • De ce îmi rănesc articulațiile după ce beau
  • Flexia laterală a coloanei vertebrale.
  • Artroza acută a simptomelor și tratamentului articulațiilor șoldului

El absoarbe sau pierde lichid in functie de presiunea la care este supus. ROLUL discurilor intervertebrale este multiplu - mentin curburile coloanei vertebrale - confera o mai mare elasticitate coloanei vertebrale - repartizeaza uniform fortele de presiune care apar intre cele doua corpuri vertebrale - amortizeaza socurile primite de coloana.

Pante laterale

Intre cele doua corpuri vertebrale se afla capsula articulara care solidarizeaza legaturile dintre suprafetele articulare. Articulatiile apofizelor articulare 1 1. Sunt articulatii plane ce permit numai simpla alunecare a suprafetelor articulare una fata de cealalta. Articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unui adevarat ghid al miscarilor, limitand deplasarea excesiva a vertebrelor una fata de cealalta.

Pentru fiecare vertebra exista cate doua articulatii apofizare superioare, si doua inferioare, in total 4. Suprafetele articulare sunt reprezentate de apofizele articulare. Articulatiile lamelor vertebrale Intre lamele vertebrale nu exista articulatii propriu-zise. Structura lor elastica permite apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta in timpul miscarilor coloanei vertebrale.

orez pentru dureri articulare

In timpul acestei miscari, partea anterioara a discului intervertebral se subtiaza, aplatizeaza, in timp ce partea posterioara creste in inaltime. Toate ligamentele vertebrale sunt puse in tensiune cu exceptia ligamentului vertebral comun anterior care se relaxeaza. In timpul extensiei, partea posterioara a discului intervertebral se subtiaza, in timp ce partea anterioara creste in inaltime. Ligamentul vertebral comun anterior este pus in tensiune, in timp ce celelalte ligamente se relaxeaza. Ea poate miscarile coloanei vertebrale dreapta sau stanga.

In aceasta miscare, discul intervertebral se turteste in partea spre care se face inclinarea si nodul articulatie deget mareste inaltimea pe partea opusa. Miscarea de inclinare laterala este limitata de ligamentele intertransverse de pe partea opusa inclinarii si de contactul dintre apofizele trasverse de aceeasi parte cu inclinarea.

Este delimitat de vertebrele dorsale posterior, iar anterior de coaste i stern. Articulaiile costo-transversale ntre faetele articulare ale tuberozitilor costale si faetele articulare ale apofizelor transverse. Articulaiile costo-condrale sunt articulaii fixe. Posterior coasta pivoteaz n jurul unui ax ce trece prin cele dou articulaii: costovertebral i costotransversal.

Poate fi executata la dreapta sau la stanga. Se realizeaza in urma unei torsiuni rasuciri a discurilor intervertebrale, la nivelul unei singure articulatii intervertebrale.

Miscarea de rotatie este foarte limitata, aproape imperceptibila. Efectuata insa la nivelul intregii coloane, amplitudinea ei devine apreciabila, realizandu-se printr-o sumare a miscarilor de rotatie ce se fac la nivelul fiecarei articulatii intervertebrale.

In cadrul acestei miscari, coloana vertebrala se descrie ca un con cu baza orientata superior si varful orientat inferior - articulatia lombo- sacrata. Cele trei regiuni mobile ale coloanei vertebrale - cervicala, toracala si lombara - nu participa in mod egal la miscarea de circumductie.

Articulatia scapulo-humerala leaga centura miscarile coloanei vertebrale de membrul superior liber. Este miscarile coloanei vertebrale articulatie de tip sferic, cu 3 grade de libertate, in care se pot efectua miscari cu amplitudine mare si miscarile coloanei vertebrale toate sensurile. Este cea mai mobila articulatie din corpul uman. Este o articulatie cu conducere musculara in care sensul miscarii este dat decontractia muschilor periarticulari.

Stabilizarea axiala a coloanei vertebrale Din Articole Generalitati Ori de cate ori ne miscam, depindem de anumiti muschi pentru a ne mentine intr-o anumita pozitie si de altii pentru a ne deplasa. Stabilizarea axiala este sintagma sub care este descris modul in care muschii mentin stabilitatea coloanei vertebrale si a intregului. Aceasta permite mentinerea echilibrului in timpul mersului.

Suprafetele articulare sunt reprezentate de cavitatea glenoida a scapulei si capul humeral. Cavitatea glenoida este usor concava, acoperita de cartilaj hialin. Fata sa externa este in raport cu capsula articulara, fata interna este in raport cu cavitatea articulara. Baza sa se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, iar varful este orientat catre capul humeral.

Labrul este mai gros in partea inferioara a cavitatii glenoide. Capul humeral are miscarile coloanei vertebrale forma aproximativ sferica. Cartilajul articular este mai gros in partea superioara. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articulara si ligamente.

Capsula articulara se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul anatomic. Este o capsula subtire, permitand miscari ample. La exterior se gasesc fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele se afla fibre oblice.

„Și aici sunt ..”

Muschii supraspinos si subscapular se prind pe capsula si nu permit prinderea acesteia intre suprafetele articulare muschi tensori. In portiunea inferioara, capsula prezinta niste plici care ii dau un aspect exterior de armonica acordeon. Aceste plici dispar in miscare de abductie a bratului. Tot in partea inferioara, capsula are un orificiu prin care trece tendonul capului lung al muschiului biceps brahial.

Ele sunt ligamente subtiri, aplatizate, extraarticulare intrinseci. Cel superior se insera pe tuberculul mic, cel mijlociu se insera inferior de 4 cel superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior se insera pe colul chirurgical. Este un ligament important, gros, foarte bine individualizat, extraarticular extrinsec.

Este situat superior de ligamentele gleno-humerale si are rol de a limita flexia umarului. Sinoviala intareste capsula pe fata interna, fiind bine reprezentata. Ea are multe recesuri, cele mai importante formand burse pentru muschi.

tratamentul cu lacrimă a ligamentului genunchiului

Miscarile care pot fi executate in aceasta articulatie sunt variate si foarte ample. La nivelul articulatiei umarului se pot executa miscari de: abductie-adductie, proiectie inainte flexie -proiectie inapoi extensierotatie interna-rotatie externa si circumductie.

Cele doua miscari se executa in plan frontal. In timpul ambelor miscari, epifiza proximala a humerusului executa o miscare de mica amplitudine, in timp ce epifiza distala executa o miscare ampla.

pastile pentru genunchi dureri articulare

Cele doua epifize se deplaseaza simultan, dar in sens invers. Exemplu: in miscarea de abductie, capul humeral aluneca de sus in jos in timp ce paleta humerala se ridica spre orizontala, Miscare de abductie-adductie se executa in jurul unui ax biomecanic antero-posterior care trece prin partea infero-laterala a capului humeral. Bratul poate fi dus in abductie pana la 90 de grade, in cadrul articulatiei umarului. Cand bratul se afla in aceasta pozitie, trohiterul intra in contac cu partea superioara a labrului glenoidal, blocandu-se.

Abductia peste 90 de grade a bratului nu se mai poate realiza in articulatia umarului, ci se va datora miscarii de bascula a scapulei articulatia scapulo-toracicanumita si faza a II-a a abductiei. Unghiul inferior al scapulei se deplaseaza lateral si inainte.

Miscarile coloanei vertebrale

Aceasta miscare continua pana cand miscarile coloanei vertebrale ajunge in pozitie verticala. La randul ei, miscarea de adductie se opreste cand bratul ajunge in contact cu toracele. Capul humeral aluneca in jurul acestui ax transversal, in timp ce epifiza distala descrie un arc de cerc, paralel cu axul sagital. In miscarea de flexie, portiunea superioara a capului humeral se deplaseaza posterior si inferior in timp ce partea inferioara a acesuia se deplaseaza anterior si superior.

In miscarea de extensie, miscarile se fac in sens invers. In miscarea de rotatie interna, capul humeral aluneca dinspre inainte spre inapoi in cavitatea glenoida, trohiterul orientandu-se dinspre lateral spre medial. Partea anterioara a capsulei se relaxeaza, in timp ce partea posterioara este pusa in tensiune. In miscarea de rotatie externa, lucrurile se petrec in mod invers.

Capul humeral aluneca in cavitatea glenoida, pastrand mereu miscarile coloanei vertebrale cu aceasta, in timp ce extremitatea distala a humerusului descrie un oval nu un cerc, deoarece amplitudinile celor 4 miscari difera si miscarile coloanei vertebrale sunt egale. Articulatia cotului este o articulatie mobila, care din punct de vedere anatomic este formata din 3 articulatii diferite, avand capsula articulara si sinoviala comune, fiind definita la singular ca articulatia cotului.

Este o articulatie biaxiala, unde miscarile se pot efectua in doua planuri si in jurul a doua axe. Este o articulatie de tip trohlear in care una 6 dintre suprafetele articulare are forma de trohlee. Este o articulatie cu conducere osoasa in care sensul miscarii este dat de forma suprafetelor osoase. Articulatia cotului este formata din 3 articulatii: - articulatia humero-cubitala intre trohleea humerala si incizura trohleara a cubitusului - articulatia humero-radiala intre capitulum si cupusoara radiala - articulatia radio-cubitala proximala intre circumferinta articulara a capului radial si incizura radiala a cubitusului.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articulara si de ligamente. Atat capsula articulara cat si sinoviala sunt comune pentru toate cele 3 articulatii ale cotului, si de acolo denumirea corecta a acestei articulatii este articulatia cotului.

entorsa incheietura mainii

Capsula este relativ laxa. Pe HUMERUS, capsula se insera anterior deasupra fosetelor coronoida si radiala, iar posterior deasupra fosei olecraniene proximal si pe marginea inferioara a ligamentului inelar si pe marginea incizurii radiale a cubitusului distal.

Recommended

Pe CUBITUS, capsula se insera pe marginile incizurii trohleare pana la nivelul incizurii radiale, trece pe radius, inserandu-se in continuare pe colul acesteia. Capsula articulara prezinta la exterior fascicule longitudinale. Ambele ligamente au forma literei "V" intoarsa, avand un fascicul anterior si unul posterior.

Sunt ligamente extraarticulare intrinseci. Ambele ligamente leaga epifiza proximala a radiusului de cea a cubitusului. Sunt ligamente intraarticulare. Sunt extraarticulare intrinseci, subtiri, aplatizate, situate pe fetele miscarile coloanei vertebrale anterioara si posterioara a capsulei, slab individualizate. Ele se prezinta ca o ingrosare a capsuleri articulare pe fetele respective. Sinoviala este bine reprezentata.

Intre sinoviala si capsula articulara exista o cantitate variabila de tesut adipos. Sinoviala porneste de pe marginile trohleei si ale capitulumului, patrunde in cele 3 fose, apoi se reflecta pe capsula. In conditii fiziologice, antebratul nu se suprapune peste brat, ci, datorita trohleei humerale, antebratul vine peste torace. Flexia se realizeaza in plan sagital, in jurul unui ax transversal care trece prin trohlee si prin capitulum.

Miscarea de flexie este limitata de contactul dintre apofiza coronoida a cubitusului si foseta coronoida a humerusului pasiv precum si de contactul dintre brat si antebrat activ. Planul si axul de miscare se pastreaza ca la flexie.

Notiuni generale de biomecanica

Miscarea de extensie este limitata de contactul dintre olecran si foseta olecraniana, precum si de punerea in tensiune a ligamentului anterior al cotului, a capsulei articulare anterioare si a fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale. Ele se produc in plan transversal atunci cand cotul este flectat, in jurul unui ax vertical.

Aceste miscari sunt foarte limitate, in multe cazuri ele se produc numai atunci cand cotul se afla in semiflexie sau flexie. In extensia cotului ele dispar. De asemenea, trebuie subliniat ca aceste miscari au o amplitudine ceva mai mare atunci cand mana se afla in pronatie.

Aceste miscari se miscarile coloanei vertebrale in cele doua articulatii ale antebratului radio- cubitala proximala si ulnarasi cum cea radio-cubitala proximala se incadreaza articulatiei cotului, sunt incluse si aceste miscari. Este articulatia miscarile coloanei vertebrale epifiza distala a radiusului si oasele carpiene din randul proximal.

Este o articulatie biaxiala in care se pot efectua miscari in 2 planuri si face parte din cele 3 articulatii ale gatului mainii, alaturi de cea mediocarpiana si carpo-metacarpiana.

Este o articulatie cu conducere osoasa, in care sensul miscarilor este dat de forma suprafetelor osoase. Suprafetele articulare sunt reprezentate de epifiza distala a radiusului si oasele carpiene din randul proximal primele 3, cu exceptia pisiformului.

Epifiza distala a radiusului este orientata inferior, carpian si este concava. Are o forma elipsoidala, motiv pentru care articulatia radio- carpiana este o articulatie de tip elipsoidal. Privite in ansamblu, cele 3 oase carpiene ce se articuleaza cu epifiza distala a radiusului au o forma convexa. Astfel, cele doua suprafete articulare ale pumnului, sunt congruente concav-convex.

Ambele suprafete articulare sunt acoperite de cartilaj hialin gros, datorita marimii considerabile a acestei articulatii. Capsula articulara se insera pe oase, la periferia suprafetelor articulare si pe discul articular. Este mai groasa pe fata palmara, si mai subtire pe fata dorsala. Toate sunt extraarticulare intrinseci. Proximal se prinde pe varful procesului stiloid, iar distal pe fata laterala a scafoidului. Articulatiile intercarpiene Se realizeaza intre oasele carpiene de pe acelasi rand.

In randul proximal exista 3 articulatii intercarpiene: scafoid-semilunar, semilunar- piramidal si piramidal-pisiform.

artroza artrita degetelor de la picioare

In randul distal exista 3 articulatii intercarpiene: trapez-trapezoid, trapezoid-os mare, os mare-os artroza genunchilor articulația carlig. Articulatiile mediocarpiene Se realizeaza intre oasele carpiene din randul proximal si oasele carpiene din randul distal. Articulatiile carpo-metacarpiene Se realizeaza intre randul distal de oase carpiene si baza oaselor metacarpiene.

Articulatiile miscarile coloanei vertebrale Se realizeaza intre bazele oaselor metacarpiene. Articulatiile metacarpo-falangiene Se realizeaza intre capul oaselor metacarpiene si baza falangei proximale. Articulatiile interfalangiene 10 Se realizeaza intre capul falangei si baza falangei urmatoare.

De la degetele II-V exista 2 articulatii interfalangiene proximala si distala. La nivelul policelui, exista o singura articulatie interfalangiana. Ambele miscari se executa in plan sagital atunci cand cotul este flectatin jurul unui ax transversal ce trece prin osul mare. Aceste miscari se produc in plan transversal atunci cand cotul este flectatin jurul unui ax vertical ce trece prin osul mare. Adductia se mai numeste si inclinare miscarile coloanei vertebrale cubitalaiar abductia, inclinare laterala radiala.

Circumductia realizeaza o elipsa ovalsi nu un cerc perfect, deoarece amplitudinile miscarilor difera.