Tratamentul articulației tarascule

Conducatorul ~i fochistul nu aveau permisiunea folosirii in localitati a semnalelor sonore sau a robinetelor de purjare. Legea a fost abrogata abia in anu Restric~iile incepeau inca din momentulin care se cerea autoriza~ia de construire pentru Tratamentul articulației tarascule aUtovehicul cu abur.

Ричард не мог отвлечь Арчи привычными темами и уже начал тревожиться за здоровье октопаука. Насыпав в чашку зерно, Ричард полил его водой и поднес своему другу.

Taxele percepute cu aceasta ocazie erau foarte mari. Dupa realizarea constructiva, legisla~ia existenta impunea efectuarea unor probe obligatorii in fap unei comisii. Autorita~ile puneau la dispozitie cele mai proaste drumuri cu rampe ~i curbe aspre, cu gropi ~i denivelari care deseori provocau defec~iuni tehnice sau distrugerea aUtovehiculului.

Daca constructorul solicita probe initiale, Inaintea celor oficiale, politia era prezenta pe traseu ~i amenda cu cea mai mare asprime orice defectiune sau manipulare gre~ita: folosirea robinetelor de purjare, slaba eficacitate a ffinelor ~i altele.

Dupa probele oficiale, comisia facea unele recomandari legate de siguran~a circula~iei: aparate de control ~i supape suplimentare, robinete de scurgere, masuri de proteqie a pasagerilor cu ajutorul scuturilor sau acoperi~urilor etc. In final se Intocmea un act-angajament, prin care construcrorul i~i lua obliga~ia de a plati toate despagubirile solicitate de cei care, intr.

Primele experiente practice pe drumuri au fost facUte de inginerul german Johann Cristian Dietz ~i fii sai. Cel mai mare, stabilit la Paris, Charles Dietz, constructor de ma~ini cu abur ~i pompe, a avut succes cu mai multe remorchere, cu care a facut curse pe ruta Paris-Saint Germain. Realizari remarcabile in constructiaaUtovehiculului eu abur a avUt Amedee Bollee, turnator de dopote, care impreuna cu cei doi fii ai sai 27 Leon ~i Amedeea realizat In eoneep~ie proprie, mai multe diligen~e eu abur, rapide ~i u~oare.

Sistemul Tratamentul articulației tarascule diree~ie, eonstruit dupa un brevet propriu, era prevazuta eu volan, trapez ~i pivot.

Ro~ile din fa~a aveau areuri dubIe, lamelare, iar eele din spate areuri simple. Marehizul Albert de Dion, fire inventiva, entuziasta, plin de proieete, Impreuna eu d6i meeaniei parizieni renumiti - Trepartoux si Bouton au eonstruit Intre ~i patru autovehieule cu aburi pe 4 ro~i.

Evolu~ia tluidului motor era asigurata de un piston din fonta, fixat cu tije de biela ~i un arbore cotit cu volant. Pentru aprinderea amestecului carburant se folosea 0 instala~ie electrica compusa din baterie cu pile electrice, bobina de induc~ie Bunsen-Ruhmkorff ~i 0 bujie montata in capul cilindrului. Motorul funqiona in felul urmator: prin deplasarea pistonului se producea vid in cilindru, ceea ce provoca intrarea amestecului combustibil din canalul de admisie; la jumatatea cursei pistonului, orificiile se inchideau, iar sdinteia electrica produsa de bujie aprindea amestecul carburant; presiunea provocata de explozie impingea pistonul inapoi, iar gazele arse erau evacuate prin orificiul de evacuare deschis de sertara~. Era numit "motor cu explozie", denumire abandonata astazi de specialisti.

De Dion ~i Bouton au treeut de la vapori la petrol, depunand In un brevet eu titlul: "Dispozitiv de eomanda a aprinderii eIeetriee pentru motoare cu explozie" ~i, Inun alt brevet pentru 0 trasura petite voiture eu 3 ~i 4 roti. Autovehieulele lui De Dion-Bouton, au fost considerate primele "autovehieule de serie", eonstruite dupa 0 "doeumenta~ie standard", uzina din PUteaux producand de bucati In anul In inginerul roman D.

Vaseseu reu~e~te sa realizeze In Fran~a un autovehicul eu abur fig.